” E drept că nu ştiu nimic despre femei şi nici nu vreau să ştiu, fiindcă am jurat să nu mă sinchisesc de ele cât oi trăi. Dar, cu toate astea, sunt convins că unele femei te cuceresc pe loc, fie prin frumuseţea lor, fie prin cine ştie ce alte însuşiri; în schimb, altora trebuie să le dai târcoale vreo şase luni ca să le înţelegi farmecul; dar ca să dibui de la început o astfel de femeie şi să te îndrăgosteşti de ea, nu e de ajuns s-o priveşti şi să fii în stare de orice sacrificiu- pentru asta se mai cere un dar înnăscut. În ciuda lipsei mele de experienţă, sunt convins de acest lucru, căci de n-ar fi aşa, ar însemna să coborâm toate femeile la treapta animalelor domestice, tolerate în preajma noastră numai în această calitate, situaţie ce le-ar conveni poate multora dintre noi “
Capitolul I, pagina 14
” Nu ştiu dacă păianjenul este în stare să urască musca pe care vrea s-o prindă în plasă. Biata musculiţă! După părerea mea, un călău îşi iubeşte victima; cel puţin nu e cu neputinţă s-o iubească. Eu bunăoară, îmi iubesc duşmanul şi în ce o priveşte, de pildă, îmi place grozav că e atât de frumoasă. Sunt încântat, doamna mea, că sunteţi atât de semeaţă şi măiestoasă, căci de aţi fi mai blândă, n-aş avea nici o satisfacţie. M-aţi dispreţiut şi totuşi, sunt triumfător; chiar dacă m-aţi fi scuipat în faţă, nici atunci cred că nu m-aş fi supărat, căci veţi fi victima mea, a mea şi nu a lui. Gândul acestă mă îmbată! Într-adevăr, conştiinţa tainică a puterii îţi dă satisfacţii incomparabil mai mari decât o dominaţie făţişă. Dacă aş avea o avere de o sută de milioane, cred că cea mai mare plăcere a mea ar fi să port hainele cele mai ponosite, pentru ca lumea să mă creadă sărac lipit, aproape un cerşetor, şi să-mi întoarcă spatele cu dispreţ, fiindcă în ceea ce mă priveşte, eu m-aş mulţumi cu conştiinţa bogăţiei “
Capitolul III, pagina 52
Adolescentul – Dostoievski
